travelmotion.ro

De ce unii alearga toata viata iar altii renunta

Multi dintre noi stim deja raspunsul la aceasta intrebare. Trebuie sa-ti placa cu adevarat sa alergi ca sa continui sa faci acest lucru toata viata. Insa nu este vorba numai de atat. In spatele deciziei de a continua un stil de viata, care o perioada lunga de timp a reprezentat o alegere ce ti-a adus bucurii, stau mai multe aspecte. Si cum se fac studii pentru orice, nici acest lucru nu a putut fi ocolit.

Asadar statisticile arata spre exemplu ca alergatorii care pun destul de mult pret pe performantele fizice si pe timpii obtinuti in cursele la care iau parte au sanse mai mari de a se lasa de alergat pe masura ce imbatranesc si timpii lor continua sa fie tot mai slabi dupa fiecare aniversare. Pe de alta parte, alergatorii care sunt mai atasati de “partea existentiala” a alergarii au sanse mai mari sa continue sa alerge si dupa ce performantele lor intra in picaj. Pentru acestia din urma, cifrele de pe ceas nu reprezinta atat de mult, ei gasind beneficii ale alergatului si in alte aspecte cum ar fi echilibrul, sanatatea si alte astfel de lucruri mai putin cuantificabile. Aici diferenta dintre motivatia extrinseca si cea intrinseca devine importanta.

Atunci cand o persoana alearga doar indemnata de dorinta de a castiga, fara un imbold de motivatie intrinseca, ce se va intampla cand nu mai castiga, cand nu mai obtine timpi la fel de buni? Cel mai probabil va fi predispusa sa renunte la a mai alerga pentru simplul motiv ca se va simti descurajata.

Motivatia extrinseca se trage din surse si influente exterioare. Poate alergi pentru un finish in primii 10, 100 sau 1000, poate alergi pentru un tricou sau o medalie sau doar pentru a obtine acel trup demn de afisat pe plaja care-ti va atrage admiratia tuturor. Toate acestea sunt motive din categoria motivatiei extrinsece.

Contrar acesteia, motivatia intrinseca vine din gasirea bucuriei de a alerga de dragul alergarii in sine. In felul acesta alergi pentru ca iti place sa alergi, nu pentru ca te ajuta sa ai un abdomen bine definit si nici pentru ca iti poate aduce un trofeu sau recunoastere sociala. Motivatia intrinseca este ceea ce face dintr-un alergator, un alergator pentru toata viata lui. Motivatia externa paleste rapid, in timp ce motivatia interna este acel lucru care te ajuta sa iesi si sa alergi zi dupa zi, an dupa an.

Psihologii au dezvoltat si o teorie a auto-determinarii, care abordeaza aspectele de care este nevoie pentru ca oamenii sa faca anumiti pasi sau sa se angajeze in anumite directii. Acestia au concluzionat ca motivatia intrinseca poate fi focalizata numai daca o persoana simte competenta, relationare si autonomie.

Competenta: Nu te vei simti motivat sa alergi daca te impiedici de fiecare data sau daca-ti iau foc plamanii de fiecare data cand iesi pe usa sa alergi. Nu este vorba de viteza sau despre un ritm ridicat ci mai degraba in stapanirea abilitatilor, deprinderilor necesare pentru a simti ca esti un alergator competent.

Relationare: Daca nu ai un sentiment de apartenenta, daca nu gasesti acel plus care sa te motiveze, alergarea poate deveni foarte dificila. Chiar daca-ti place sa alergi singur(a), a te simti parte a comunitatii de alergatori este un lucru important.

Autonomie: Trebuie sa stii ca a iesi la alergat este o alegere care-ti apartine. Daca te forteaza cineva sa iesi la alergat va fi foarte dificil sa-ti gasesti motivatia intrinseca de a alerga.

Chiar daca statisticile arata ca alergatorii care sunt motivati de factori intrinseci au sanse mai mari de a continua sa alerge si dupa ce inainteaza in varsta, nu inseamna ca nu exista loc si pentru cei determinati de factori motivationali extrinseci. De fapt marea majoritate a alergatorilor incepatori sunt initial motivati de factori extrinseci si mai apoi gasesc motive mai pline de substanta pentru a practica in continuare sportul pe care-l indragesc. La inceput aproape toti ne apucam de alergat pentru a slabi, pentru a alerga cu prietenii sau pentru a castiga o medalie la un maraton sau orice alta cursa, insa pe masura ce ne dezvoltam ca alergatori, ajungem sa descoperim motivatii mai profunde. Chiar si alergatorii experimentati ajung uneori sa se motiveze folosind si modalitati extrinsece. De la medalii si tricouri de cursa pana la dragostea de natura sau bucuria de a fi sanatos si intr-o forma fizica buna, undeva la mijloc, exista acea balanta, acea linie care odata gasita ne va trimite mereu afara la alergat. Insa in timp ce medaliile se inmultesc si sertarele din sifonier se umplu de tricouri, pana la urma bucuria de a alerga este cea care ne va tine in miscare de-a lungul anilor. Pentru ca daca iubesti ceea ce faci, vei gasi mereu timp si vei face cumva sa mentii si alergarea undeva sus in lista ta de prioritati. Spor la alergat!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *