travelmotion.ro

Maratonul de la Frankfurt 2015 – Raport de cursa

Frankfurt Marathon 2015

Am alergat maratonul de la Frankfurt din 2015 ca parte a unui “challenge” personal. Acela de a alerga trei maratoane intr-o luna. Cel de la Frankfurt a fost ultimul din aceasta serie, dupa Maratonul Bucuresti si dupa Maratonul de la Amsterdam. Intre Bucuresti si Amsterdam am avut doua saptamani de pauza. Intre Amsterdam si Frankfurt, doar una. Din acest motiv eram putin temator si singura dorinta era sa termin cursa cu bine. Am ajuns in Frankfurt sambata dimineata, am lasat masina in parcarea unei gari de la marginea orasului si am luat metroul spre centru, spre hotelul unde imi facusem rezervare. M-am cazat la Savoy Hotel Frankfurt, un hotel situat in zona garii. Fiind prima mea vizita in Frankfurt pot sa spun ca prima impresie a fost una nu tocmai placuta. Zona in care se afla hotelul meu, desi una centrala, este plina de cersetori din Romania de nationalitate rroma care striga dupa trecatori sa le dea niste bani. Prezenta lor facea toata zona sa para foarte insalubra. Hotelul, desi de patru stele, probabil merita maxim trei. Avand insa in vedere ca nu am stat prea mult si ca pretul a fost bun, pot spune ca a meritat.

Sport Expo a fost gazduit de Messe Frankfurt, o sala polivalenta in care avea sa aibe loc si finish-ul maratonului de duminica. Organizarea nemteasca, totul foarte bine semnalizat si usor de inteles. Mi-am luat cu usurinta kit-ul de participare si m-am plimbat apoi printre standurile firmelor prezente. Pe langa cele cateva geluri pentru a doua zi, am cumparat si o pereche de jampiere de compresie de la o firma suedeza (Gococo) de care sunt foarte multumit. Le-am luat si la un pret mult mai mic decat se pot gasi pe site deci am plecat fericit. Seara am facut o scurta plimbare prin centrul vechi (Romerberg), am facut niste poze de pe podurile care traverseaza raul Main si am luat masa. M-am dus devreme la somn pentru ca a doua zi aveam de alergat un maraton, ultimul din Octombrie 🙂

 La start, aglomeratie mare. Mi-am gasit zona de start si am asteptat nerabdator. Purtam tricoul de finisher de la Amsterdam, ceea ce l-a facut pe un alt alergator sa ma intrebe daca am participat si la maratonul de acum o saptamana. Am intrat in vorba cu el si am aflat ca e italian de origine, stabilit in Amsterdam si ca il cheama Paolo. Si bineinteles ca in Olanda si-a deschis o pizzerie in Amsterdam. Am schimbat cateva impresii cu el si prietenul sau despre maratoanele la care fiecare a mai alergat, l-am invitat sa alerge si la Bucuresti, insa conversatia noastra a fost brusc intrerupta de startul cursei. Cuprins de entuziasm am pornit destul de tare si cred ca m-am departat vertiginos de noii mei prieteni. Prima jumatate a cursei m-am dus foarte tare pentru posibilitatile mele. La un moment dat am luat in vizor pace-makerii de 3:30 iar semi-maratonul cred ca l-am terminat undeva pe la 1:48. Nesabuinta mea avea insa sa ma coste in partea a doua, cand m-am simtit pur si simplu vlaguit. Traseul trece si pe niste sosele expres de la marginea orasului unde nu prea exista nici un fel de spectatori pe margine. Aici am fost complet deramant si am incetinit dramatic. Cele doua maratoane alergate in ultimele 3 saptamani isi spuneau acum cuvantul, insa exact atunci cand imi era mai greu si ma gandeam ce timp as putea sa scot daca as merge pe ultimii 8-9 kilometri ramasi, am fost prins din urma de Paolo care m-a luat efectiv pe sus. Stand de vorba cu el am reusit sa intru intr-un ritm care m-a facut sa nu mai simt oboseala atat de tare… insa pe ultimii 2 kilometri nici Paolo nu mai putea sa vorbeasca si tragea din greu pentru a reusi sa termine sub patru ore. Ne-am mobilizat unul pe altul si am trecut linia de sosire in 3:58.

Asa cum ziceam mai sus finish-ul maratonului din Frankfurt este chiar in interiorul salii polivalente Messe. In mod clar acesta este punctul de atractie cel mai important al cursei, pentru ca traseul in sine nu are nimic deosebit. Orasul este foarte modern si alergi multi kilometri printre zgarie-nori, pe autostrazi. sau printre blocuri de birouri. Trece si prin zone pietonale insa mult prea putin. Finalul este insa intr-adevar frumos. Este un maraton cu un traseu plat si e potrivit pentru stabilirea de recorduri personale, insa nu pot sa zic ca as mai vrea sa alerg inca o data la Frankfurt, asa cum as face-o poate la alte maratoane. Recordul national al Germaniei a fost doborat de Arne Gabius in aceasta cursa, ceea ce a crescut si mai mult prestigiul Maratonului din Frankfurt. In ceea ce priveste rapidatatea traseului se pare ca poate concura cu Maratonul de la Berlin, un loc obisnuit deja cu recordurile mondiale. Dupa cursa mi-am luat la revedere de la Paolo, i-am multumit ca datorita lui am reusit sa termin cursa cu un timp onorabil si ca m-a ajutat in momentele grele. Cele trei maratoane din Octombrie s-au terminat cu bine, urmeaza o mica pauza pentru refacere. Iar data viitoare cand voi trece prin Amsterdam, stiu unde voi merge sa mananc o pizza.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *