20 de lucruri de stiut despre Turul Frantei

By Bogdan
- Tweet
- Pin It
Updated: July 9, 2014

Turul Frantei face ca lumea ciclismului sa graviteze in jurul celebrei competitii, desi sportul acesta in general si Turul in particular au suferit din plin in ultimii ani din pricina scandalurilor de dopaj. Cu favoriti si echipe dornice sa invinga, Turul Frantei este o competitie care s-a organizat inca din 1903 an de an, cu exceptia anilor in care au avut loc cele doua razboaie mondiale. Mai jos am adunat o serie de lucruri interesante despre aceasta competitie care reprezinta o adevarata Mecca a ciclismului pe sosea.

Lungimea traseului din Turul Frantei 2014 este de 3.663 Km. Editia din 1926 a fost editia cu cel mai lung traseu din istoria competitiei, cu o lungime de 5.745 Km.
Echipele angrenate in competitie vor folosi anul acesta peste 42.000 de sticle de apa.
Eddy Merckx, poreclit Canibalul, are cele mai multe etape castigate de un singur ciclist in Turul Frantei, 34.
Turul Frantei este supranumit si “La Grande Boucle” – Marea Bucla – facand referire la traseul care inconjoara Franta.
Ciclistii participanti la Turul Frantei consuma in medie intre 4.000 si 5.000 de calorii pe etapa, ridicand totalul caloriilor consumate in intregul tur la aproape 124.000 de calorii; echivalentul a 520 de beri 🙂
Daca aproximam 90 de miscari de revolutie pe minut, totalul s-ar duce spre 486.000 de pedalari pe durata intregii competitii.
Pana in anii 1960 era un lucru foarte comun printre participanti sa consume alcool in timpul competitiei pentru a atenua durerile. Consumul de alcool a fost ulterior interzis pentru ca s-a considerat a fi un stimulent.
De-a lungul intregului tur ciclistii transpira destula apa pentru a trage apa la toaleta de 40 de ori.
Peste 12 milioane de spectatori asista de-a lungul traseului in fiecare an, facand astfel din Turul Frantei, cea mai mare competitie sportiva din lume din acest punct de vedere.
In 1919 au fost doar 10 rutieri care au reusit sa termine competitia – cel mai mic numar din istoria Turului.
In zilele de odihna din timpul Turului, ciclistii nu se odihnesc. Ei merg cu bicicleta pentru cel putin doua ore pentru a elimina acidul lactic si pentru a se mentine concentrati pentru cursa.
Cea mai mica diferenta la care s-a castigat Turul a fost de numai 8 secunde. Atat a fost diferenta dintre americanul Greg LeMond si francezul Laurent Fignon in 1989.
Bernard Hinault, castigator de cinci ori in Turul Frantei a spus despre aceasta competitie: “Un amator ar trebui sa se gandeasca bine inainte de a incerca o etapa de Tur. Doua etape probabil s-ar sonda cu o vizita la doctor si trei etape ar necesita un psihiatru – peste trei etape ar trebui verificat daca respectivul si-a scris testamentul”.
Totalul premiilor in bani acordate pentru toata cursa (victorii de etapa, sprinturi, clasare la general) este de 4.3 milioane de dolari.
Aproximativ 3.5 miliarde de oameni urmaresc Turul Frantei din fata televizoarelor in fiecare an. Transmisiunile legate de Tur acopera aproape 4700 de ore in fiecare an si sunt peste 2000 de jurnalisti acreditati.
Ciclistii din Turul Frantei au nevoie de aproape 800 de anvelope de-a lungul cursei de trei saptamani.
Castigatorul Turului Frantei din 1947, Jean Robic, este cunoscut pentru faptul ca lua sticle de apa pline cu plumb inainte de coborari pentru a cobori mai repede.
96 este numarul cel mai mare de zile pe care un ciclist le-a petrecut in posesia tricoului galben si cel care a reusit aceasta performanta este Eddy Merckx.
Primul castigator al Turului Frantei a fost Maurice Garin. El a castigat si in 1904, insa mai tarziu a fost descalificat pentru ca a trisat. Garin a fost prins ca a luat un tren prin Apli pentru a ajunge la finish.
Cea mai mare viteza medie inregistrata in Turul Frantei a fost de 41.65 Km/h si a fost stabilita in 2005 – Lance Armstrong a fost mai apoi descalificat in urma scandalului de dopaj. In 1919 viteza medie a castigatorului a fost de numai 23.97 Km/h.